The feathers of a butterfly

About blogs and babies

2006-10-31T14:06:00.000+02:00

Cand citesc ce spun altii pe ale lor bloguri, realizez cata grija au alti scriitori de copiii lor bloguri. In schimb eu, mama denaturata, il vizitez atat de rar, il imbrac o data la o luna (cititi 'Scriu in el'), ba chiar- oh, cat am vrut sa pastrez secretul, copilasul meu..- ma gandeam sa imi fac alt blog. Pe care probabil l-as fi neglijat cu si mai multa denaturare. Inainte sa ma sfatuiti sa nu fac vreodata babies, ganditi-va ca un copil m-ar obliga sa am grija de el, vrand nevrand. Dar pana blogul nu incepe sa planga ca nu i-am schimbat scutecul (read layout-ul) sau dat biberonul (=pus un titlu potrivit) o s-o tin tot asa, demonstrand ca nu sunt in stare sa ma tin de ceva si continuand sa cred ca sunt in stare. Pentru moral si self-esteem.
Bonus: idee de afacere- blog-adoption office. :D

From today

2006-09-29T21:48:00.000+03:00

Astazi imi propusesem sa incep o schimbare in viata mea. Am vrut sa schimb template-ul la blog, sa vedeti ca schimbarea a inceput. Nu mi-a placut nici un altul. niciun altul. ca sa respectam Doomed 2. Am zis ca voi redeveni fata dulce si gingasa care am fost odata. Dar nu am fost, nu pot reinstala ceea ce nu am avut. Schimbari in viata de toate zile (pleonasm imbecil) -un dulap in plus. Credits go to sora mea proaspat studenta. Deci nici o schimbare, astea-s prostii, iar n-am castigat premiu pe acel site, si am postat cat de frumos am putut.
Am gasit o schimbare: de acum vorbesc despre viata mea. In direct pe blogus. Pt ca, vorba aia, apoi iar ma apuc sa bat campii cu gratie. Si ca sa incep cu memoriile acestei zile, azi am descoperit utilitatea animalelor de casa. Intruchiparea- pasare alba, am uitat numele speciei, continea oricum literele 'k' si 'w'- si nu, nu era Kiwi!- gheare impunatoare si limba foarte foarte ascutita, intarita si deosebita. m-am gandit ca ei nu practica french kiss-ul. Era suficient de mare, neinchisa in colivar, am presupus cu prietena ca aripile ii fusesera taiate :(, cu tot cu pene :((, ceea ce m-a facut sa lacrimez. (vorba vine).
O/Il chema Cookie (neinspirat), si m-am gandit ca eu l-as invata sa imi vorbeasca, pt ca era cam mut. Adica chiar mut de tot. Poate avea rosu in gat, ceea ce ar fi scuzabil pt dansul.
Inkei reportajul despre animale chinuite, pentru ca altfel incep sa va spun si despre papagalul supercolorat din a carui pene as face muuuulte lucruri....

oh

2006-08-14T14:22:00.000+03:00

Am capatat un obicei: cand nu am nimic de zis (mai rar, fiindca vorbind atat de mult trebuie sa spun totusi ceva) rostesc, mangaindu-mi o spranceana si imitandu-l pe Ganditorul de la Hamangia pe care il puteti admira in imagina anexata -si termin fraza cu asta. Revenind la prima dragoste de fraza, si cu asta iar imi vin in minte 20 i/s (idei pe secunda), si e normal sa nu mai stiu ce vreau sa zic, deci se impune expresia de care povesteam. S-o scriu o data, pentru ca altfel par o mincinoasa. Asa..ce vroiam sa scriu?! Asta e vorba mea din ultimul timp! Verbul a scrie devine a spune in cazul relatarii orale. E foarte foarte dificil sa nu te abati de la subiect. Si de aceea devin neinteleasa uneori, si obositoare de alte cele mai multe ori. Macar eu stiu ce vreau sa zic. Sau depinde. Planuiesc sa imi iau un scrib, reinventez meseria pt ca am nevoie de cineva sa noteze tot ce imi vine in minte, poate poate reusesc sa scot o carticica de fabule. Si trebuie sa fac un top al proverbelor si zicatorilor _de scos_ din tezaurul romanesc. Prin urmare, vorba ''Daca taceai filosof te numeai'' devine 'Daca taceai mutalau te numeai''. Cine intrebuinteaza ''Tacerea e de aur'' sa stie ca Vorbaria e de platina, iar ''Vorba multa saracia omului'' am s-o transform in 'Gandirea multa saracia omului', in urma unui sondaj realizat de ISPAS care ne arata ca deciziile spontane sunt cele mai reusite cand cumperi detergenti.
Am mai descoperit o vorba din batrani care ma face sa razambesc (forma de amuzament dezvoltata de mine, care imbina rasul cu zambetele stridente- def. conform DEX2). 'Pune mana si...', ajungandu-se la lucruri de genul , care ma amuza. Adica oamenii ciungi de o mana nu dorm.Ha ha. Sau pune mana si mergi. Foarte potrivit.
Si, ca de obicei, facand slalom printre subiecte si buburuzi care imi populeaza mintea, am ajuns la cu totul alte subjecte. Care nu sunt abjecte, desi rimeaza. Ha ha. Inchei aici.

Din (n)Ou

2006-08-05T06:40:00.000+03:00

Sunt asa lenesa cu scrisul pe blog- si nu numai, va asigur, incat regret ca nu pot primi un pet in persoana unui lenes, asa cum arata cel din imaginea atasata. As avea, cu toata lenea mea, grija de el. Ba mai mult, am putea face transferuri de lene in asa fel incat cel mai vrednic sa faca ce trebuie facut atunci cand trebuie. Cu toata lenea care ma inghite ca o balena (amintiri din dramaturgia romaneasca, pt cunoscatori), tot eu as fi cea care ar scrie pe blogus. Pentru ca mi-ar fi mai lene sa ii dictez imblanitului decat sa tastez eu insami. Iar daca ma gandesc mai bine, prefer sa salvez energia pentru Cerbul de Aur. Mi-a venit asa, dintr-o data, spiritul patriotard- care ma avertizeaza ca padurile noastre au suficiente 'animaluri' ca sa mai fie nevoie de pet-ul meu ambalat.
Deci, ca de obicei cand nu ajung la ceva si vremea strugurilor a trecut, imi spun ca puterea sta in mine. Fara lenesi si, mai ales, fara lene.

Lapte cu somn.

2006-07-17T21:42:00.000+03:00

Am gandit cam mult zilele astea, adica am meditat. Nu in pozitia lotusului sau a orhideelor nebune, ci in pozitia in care ma gaseam cand imi venea cheful de atacat campii. Am descoperit niste lucruri interesante (nu demne de dan diaconescu, totusi :)) , insa din lipsa instrumentelor de scris si a pastilelor impotriva uitarii, nu le mai posed in aceasta clipa. Poate ca lumina monitorului ma inhiba, va voi instiinta daca imi revin. Oricum, eram foarte incantata pe moment, asa incat zambetul meu era scandalos. Am citit pe undeva, nu mai stiu exact unde (stiu perfect, dar suna mai interesant asa- efect stilistic) despre fericirea interioara. Si in acelasi loc era o reclama absolut ingrozitoare la un produs cosmetic, atat de ingrozitoare incat m-a facut sa declar razboi cremelor respective, si sa am palpitatii pe sira spinarii de cate ori ma apropiam de pagina cu pricina. Si, desigur, sa realizez ca nu poti fi fericit daca vezi asa o imagine. Mi-am inchipuit ziua in care m-as trezi cu ea in fata- ar fi ziua in care as deveni criminala in serie. Revenind la lucruri mai frumoase, ma gandesc sa pornesc o afacere cu trafic de pene. Ilegal, bineinteles, sa le ascund in creme sau in carcase de porc. Delirez, mi-am amintit de reclama aia......

Urlatorii

2006-07-03T23:09:00.000+03:00

Astazi vom discuta (adica eu voi monologa singura, de parca s-ar putea altfel) subiecte existentiale la prima intalnire, din categoria ''Spune-mi ceva despre tine/ Not that I would care da'n fine..''
Bulina 1: muzica- urasc intrebarea ''ce muzica asculti?''. Sau ''care este melodia ta preferata''. E genul de intrebare pe care o au novicii scrisa pe lista cu Date Subjects. asta asa, ca sa fiu rea.
Bulina a doua: vremea!!! doi oameni care discuta despre vreme sunt fie plictisiti, fie sigur plictisitori, fie meteorologi.
Bulina trei: Relatii anterioare. E ceva de genul- eu inca ma mai gandesc la fostul, dar iti dau o sansa pentru ca m-a invatat mama sa fiu de treaba.
Bulina patru: Hobby-uri. Pai mai bine ne trimitem cv-uri, le citim si vedem. Nu mai irosim aer, centi si crema de pantofi.
Bulina cinci: povestirea viselor. In calitate de non-expert intr-ale relatiilor interumane, pot declara ca asta e motiv de divort!! Dupa cum zicea mama, ''Visele se duc cu noaptea''. Asa ca nu imi povesti cum ai visat ca pisica ta fugise de acasa si fusese calcata de un tir, pentru ca s-ar putea sa imi doresc sa fi fost tu in locul ei. Sau eu :D
P.S. va urma. A, si titlul nu are nici o legatura, dupa cum se intampla de obicei.

Biaki

2006-06-30T23:10:00.000+03:00

Nu veti intelege titlul, pana nu ma veti auzi pe mine rostind cuvantul respectiv. Sau pe creatoarea variantei primordiale a lui (biach) a.k.a Vickz. Ar fi interesant sa se auda vocea prin cuvinte, nuuu??
Super stresant, sa suporti atatea voci. Dar nu asta era ideea mea, pentru ca oricum titlul nu are legatura cu continutul de cele mai multe ori. De obicei, e un cuvant care se regaseste in textul respectiv, repetat in mod ostentativ de autor pentru a justifica alegerea lui. Uite, de exemplu, citeam Fata pierduta a lui D.H.Lawrence. Si o femeie ii spunea bietei charactere principale (Alvina e numele sau) de vreo trei ori ca e o fata pierduta. Ok, am inteles! Si ea saraca, a inteles. Deci, cu alte cuvinte, titlurile sunt de puii lupului (expresie sinonima cu florile marului--macar sunt originala). Sau pentru a atrage, deci de cele mai multe ori nu va asteptati la prea multa aventura in cartea Peripetiile..... sau la prea multe fructe in romane de genul Merele sunt pentru taiat. Concluzia? preferati postfata titlurilor. Sau, mai bine, continutul.

The Buzz

2006-06-27T23:56:00.000+03:00

Mi se pare un cuvant bun. Daca nu este folosit in exces, desigur. Hm, de obicei nu vorbesc despre mine pe Blogus, pentru ca mi-am interzis din prima clipa sa il transform in jurnal de vreun fel. Si sunt tentata sa povestesc ce am facut azi, dar parca n-ar mai avea farmec. Trebuie sa fug din oras, oamenii au devenit extrem de urati si morocanosi. Incep sa cred ca televizorul e mai plictisitor decat un papagal (nu, nu am un papagal); poate tocmai de asta. Desi nu ma plictisesc in timpul zilei (si nici al noptii implicit), nu fac mare lucru. Dar, repet, asta nu e jurnal. Mi se pare ca din dorinta de a nu plagia devenim idioti. Mi-a trecut prin minte, asa. Si nu sunt departe de adevar; voi mai insista asupra acestui aspect in alt moment. Deocamdata am blind-date.. cu perna mea.

Cock-tail

2006-06-19T23:28:00.000+03:00

Vacantza. Vreme alternanta. Ore petrecute acasa de cand a inceput vacantza- trei + un film. Ma tem ca nu mai am nimic interesant de spus, asta daca nu incep sa povestesc ce am facut, ceea ce nu imi sta in fire pt ca blogul meu nu e jurnal sa insemnez toate prostiile. Pot totusi sa divulg ca ma chinui sa scriu o carte (ma chinui pentru ca stiu ca o sa iasa de dimensiunile unei povestioare), si trebuie sa mai fac ceva cu personajele; nu, nu am de gand sa sinucid vreunul, oricat de amuzant poate parea.
Am gasit o revista care merita, o s-o laud la toti cunoscutii pana la numarul urmator care probabil ma va dezamagi. Astept fara rabdare sa plec din oras cat mai repede si departe, pana atunci ma refugiez in lectura si amintiri, planuri.
Miercuri 21 iunie se pare ca este cea mai lunga zi din an, o s-o petrec dormind ha ha sau n-o sa inchid un ochi -iarasi ha ha.
Imi caut un viciu {pentru pura placere a grupului ci} si pentru a mai adauga un rand pe lista de subiecte de conversatie cu oameni ridicoli.
Salutari din jiltz.

O luna si 48 de ore

2006-06-14T23:13:00.000+03:00

Nu e titlul unui roman (inca). Doar ca atat a trecut de cand nu am mai scris. Si va trebui sa imi reobisnuiesc degetele cu blogaitul, caci dolce far niente nu este tocmai motto-ul meu. Tin sa specific:inseamna ''Dulce leneveala'', si nu alte prostii pe care le mai vedeam pe tricouri ieftine.
Caci (noua mea vorba, da un sentiment de importanta folosita in contextul potrivit, in exprimarea orala)- trebuie sa fii o persoana multipla, adica sa te multiplici facand mai multe diverse lucruri. De genul sa nu bei in fiecare dimineata 3 in 1 de la aceeasi firma, sa ii faci concurenta uneori cu un frappe si uneori cu un ceai neobisnuit.
Asa.. concluzia? pisicile nu mor de foame. de unde pana unde? traiasca romanticii greci. :)))

Hahahhaha

2006-05-12T23:10:00.000+03:00

Ador sa imi descopar virtuti si calitati. Ador sa incep lucruri noi si sa fac din fiecare sfarsit un inceput glorios. Ador ca nimeni nu citeste ce scriu eu si ca nu imi pasa foarte mult de asta, pt ca eu scriu in continuare. Ador sa mi se spuna ca sunt optimista si vesela, si ador cand lumea crede altceva despre mine. Ador ca sunt in stare sa imi fac singura sprancenele si ca mi-am deschis o afacere cu vechea mea prietena, noua mea partenera de bussiness. Ador cand o melodie se ia in cateva secunde si iubesc (ca sa mai schimb verbul) sa intru la teatru moca.

POESIE

2006-05-07T20:31:00.000+03:00

de astazi scriu poezii.
ca sa fie mai usor de citit.
gata, m-am decis.
oricum poezia moderna e
asa, mai shuie
asa ca iata poemul de inceput.
Sa nu credeti ca e lenea de vina aici.
o, nu, ba chiar unii zic ca e mai greu sa scrii poezie.
pana aflam cum e de fapt, dau Publish Post.

Guess who's back

2006-05-06T22:26:00.000+03:00

Greu de ghicit, ja. Dupa excursia mea in jurul Pamantului si chiar in afara lui, am revenit spre a impartasi cu cititorii mei in viata alte experiente. Despre care va voi povesti in alt paragraf si in alta zi, deoarece sunt chemata sa consult un papagal. Va multumesc.

Aw- sa-mi!!

2006-04-14T20:51:00.000+03:00

Ma declar impotriva: ciocolatei risipite in bomboanele cu jeleu; animalelor de casa cu zgardita si numar de telefoehn; incultilor care nu pretuiesc o gluma buna; vanzatoarelor cu boneta; prezentatorilor care isi tin foile in brate; prestatorilor de diverse servicii care cer baccis (taximetristi, chelneri) fara sa fi facut mai mult decat ceea ce le cere job-ul; celor care vor cu disperare sa para ceea ce nu i-a facut mama lor, asa zisii wannabes; si, nu in ultimul rand, impotriva celor care cred ca intai a fost oul, si nu gaina.
Sunt in perfecta acordanta (desi nu exista termenul) cu fiintele care sunt capabile sa viseze fara sa inchida ochii, sa zbiere fara sa fie in padure, sa plateasca o masa la restaurant din monede de 500 exclusiv, etcetera. Si ma indispozeaza urias fiintele care, pe romaneste, tin frana. Dar pot face o exceptie de la aceste reguli, daca, desigur, acordanta primeaza.

Criminal behaviour

2006-04-10T21:42:00.000+03:00

Am citit chestia asta cândva undeva, iată despre ce este vorba. Voi trebuie să citiţi următoarea povestioară şi să răspundeţi la o întrebare după ce o lecturaţi.
O tipă şi-a înmormântat mama ; lacrimi, jale, ca la mort (n.a.- nu i-am făcut eu necrologul). În timpul îngropării, apare un bărbat. Frumos, bestial, etc. Tipa respectivă se îndrăgosteşte de el, el de ea, ea s-a bucurat că şi-a găsit jumătatea, a zis că uite, a pierdut o fiinţă dragă şi primeşte alta, etc. din nou. După înmormântare însă, tipul pleacă. Brusc, subit, deodată, fără veste.. ea supărată, disperată, îl caută, nu mai dă de el niciunde. Într-o zi, tipa îşi omoară sora.
Şi acum întrebarea.. de ce şi-a omorît tipa sora??
Aştept răspunsuri posibile, în urma cărora voi desemna criminalul anului. P.S.: dacă stiţi deja răspunsul, lăsaţi alţi killeri să fie descoperiţi şi identificaţi. :D

Ploua... cu umbre

2006-04-10T21:20:00.000+03:00

As vrea sa imi pot pastra tonul sarcastic de pana acum (sau incercarea aceluia) dar astazi mi-a plouat cu umbra. Mi-am amintit atat de multe si m-am intristat de prezent. Si o fac de putine ori. De obicei ma gandesc la lucruri pozitive, frumoase. In drumu-mi spre scoala, alergata si grabita sa prind prezenta, am sperat sa incep o zi si saptamana minunate. Mi se confirmase lucrul acesta prin tricoul unui barbat (om respectabil- in limita acceptiunii termenului) cu Mickey Mouse galben!!! Nu stiu cum va suna voua, dar mi se pare de bun augur sa intalnesti un barbat de 40 de ani cu tricou Disney pe sub sacou la ora sapte antemeridian.. Asadar, exersandu-mi zambetul de dimineata, (care dureaza de obicei pana la intrarea in clasa, unde diverse lucruri incep sa ma indispuna), indeplineam constiincioasa functia de locomotie. Dar m-am indispus precoce, din diverse motive subiective si personalizate. Ajunsa fiind in stadiul in care nu mai toleram nici macar firul de iarba din fata casei, m-am hotarat sa ma apuc de decupat ziare, profesiune mai veche, si careia i-am facut azi necrologul pentru ca era prea veche. In ideea de a ma mai intrema psihic, si fiziq, am facut exercitii de stretch-ing cu telefonul (adica lucram in timp ce vorbeam, am citit undeva), dar discutiile cu best friend-umi intinzandu-se prea departe, am incetat, hotarand mai bine sa chelesc asparagusul. Pe care desigur, l-am chelit pana nu a mai taiat cutter-ul. Si apoi iar stretch-ing, de data asta cu pisica, am intins-o pana.... pana a venit mama cu vestea ca nu se mai poarta vestele raiate.
Acum cred ca mi-a revenit tonul dupa care jeleam, si, de teama sa nu mi-l pierd, voi cita doar din Cercul Mincinosilor de Jean-Claude Carriere: ''Primii mincinosi ai lumii sunt povestitorii''. Acesta este un adevar, concluzia o trageti voi.

Cainele si bunica

2006-04-07T21:18:00.000+03:00

Mergeam astazi spre casa.. cu ganduri pasnice si zambete dubioase. Vroiam sa traversez o strada, dau sa ma asigur si observ un vehicul (care era sa ma stropeasca, dar nu asta conteaza). O masina alba (nici asta nu conteaza), cu roti, masina traditionala a poporului nostru. La volan- o femeie (cu parul valvoi, ochelari de wannabealien), iar in dreapta, pe scaunul alaturat, un caine. Genul de caine tipic pentru oamenii cu venit moderat, care prefera sa ii ia lui zgarda si spray antipurici decat sa isi cumpere un Paracetamol. Genul de caine care viseaza ca daca s-ar fi nascut mai devreme ar sta pe scaunul masinii lui Paris Hilton si nu al femeii parasite. Genul de patruped care se inchipuie stapan peste coltul lui, camera lui, casa lui!!
Iar tanti... femeia divortata clasica, abandonata de proprii sai copii, cu impresia puternica si falsa ca javrel chiar ii este devotat, ca si-ar da viata pentru ea daca ar fi vorba de un incendiu sau de o catastrofa naturala. In timp ce cainele se visa la volan, calcand orice maidanez care il deranjeaza, femeia se gandea la ce ii va da animalutului sa manace diseara, pentru ca se implinesc cinci luni de cand ii tine companie si a suportat-o mai mult decat orice alta vietate.
Iata cum poti face poveste din orice intalnesti pe drum, si iata cum oameni anonimi, necunoscuti, devin eroi de basm si se trezesc pe prima pagina a .. blogurilor.

Amintiri din copilarie

2006-04-06T20:40:00.000+03:00

Am fost mereu un mozart al familiei, un copil minunat, precoce, pana am crescut. Pasiunile si talentele mele se extindeau in domenii vaste, de la muzica (vioara si voooce) la modelat plastilina si pictat peretzi. Eram atat de renumita in familie, incat am fost invitata sa cant la o nunta care din pacate nu a mai avut loc. Am facut si gimnastica, am avut tentative si in domeniul informaticii, a modelarii salciilor de pe malul apei sau constructiei de vehicule. Eram un adevarat geniu, se implinisera cei 1000 de ani necesari pana sa ma nasc eu, urmasa lui Eminescafe. Si deodata.. romanul pe care il incepusem la onorabila varsta de 9 ani nu a mai fost publicat (oricum era plagiat), desenele mele nu au mai fost apreciate, rezultatele in domeniul muzical au inceput sa se rezume la cantatul in gradina bunicilor, si brusc nu mai eram platita pentru desfatatul urechilor amatorilor de violina. Trupa pe care doream sa o infiintez s-a despartit inainte de a o forma, admiratorii mei au apucat-o pe cai fara de intoarcere.. si asa, iata, am ajuns aici, in speranta de a putea arata ca mai putem inca fi originali.

Fluturi, fluturi

2006-04-06T20:22:00.000+03:00

Asa se numea o piesa care a castigat Yorick-ul intr-un an, dar nu are mare importanta sau legatura cu ce scriu eu aici, decat referirea la specia sus-numita. Obisnuiam intr-un timp sa ma consider atat de fluturofila, incat sa trec in topul preferintelor tot ce continea cuvantul respectiv. Asadar, filmul meu preferat era The Butterfly Effect (care mi-a placut, adevarat, dar nu chiar pana aici). Melodia preferata tot ceva cu butterfly, desigur; Crazytown parca?! Si partea amuzanta- omul preferat: Gheorghe Flutur (ministrul agriculturii:)))) ), obiectul favorit- Butterfly Abs (chestia aia ridicola care te ajuta chipurile sa slabesti). Iar daca mai continuam sa spun despre orice continea fluturi ca este preferat ajungeam sa spun acelasi lucru si despre Euforia TV, mintind ca in cazul celorlalte. Dar am depasit etapa de fluture, de omida si celelalte, acum fiind in cautarea unor pasiuni fara posibilitate de zbor...

Cuvant de inceput (la sfarsit)

2006-04-06T20:15:00.000+03:00

Je, moi, me, Zazie!! Poate o moda, poate o curiozitate etc. Dar sa ai un blog e mai interesant chiar decat sa-ti cumperi pamant selenar. E spatiul tau in galaxia internet, si macar poti sa treci sa vezi ce face, si macar nu costa sute de dolari, si macar imi propun sa nu repet un cuvant mai mult de trei ori . Intrucat viata-mi este destul de ne-ordonata, ma simt doritoare sa adaug un set de reguli, sa fie acolo..
1. va descaltatzi la intrare
2.toate grijile, problemele, mizeriile se lasa la usa (asa, ca la Mc Donald's)
3.be kind!! ''Ori de cate ori ai pofta sa critici pe cineva, tine minte ca nu toti oamenii au avut avantajele de care te-ai bucurat tu'' ( Enormul Gatsby, pag. 7)
4. ma mai gandesc